10 dileme privind șomajul tehnic
- Șomajul tehnic este situația descrisă de art. 52 alin (1) lit. c) din Codul Muncii, adică în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare. Angajatorul are inițiativa suspendării contractului individual de muncă în aceste condiții. Pe perioada stării de urgență aplicarea acestei măsuri a fost ceva mai specială, unele activității fiind interzise prin acte normative, deci dovada întreruperii sau reducerii temporare a activității, în unele cazuri, nu mai este necesară.
- Salariații aflați în șomaj tehnic au dreptul la o indemnizație de cel puțin 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă. Această indemnizație nu este nicicum plafonată la 75%, ci în funcție de prevederile Contractului Colectiv de Muncă (acolo unde există) sau ale Regulamentului Intern (dacă au fost prevăzute astfel de situații), poate fi și mai mare. Nu poate fi sub 75%.
- Recentele acte normative, adoptate în contextul pandemiei, prevăd facilități pentru angajatori și lucrători în sensul suportării de la bugetul asigurărilor de șomaj a indemnizației de 75% conform celor enunțate anterior. Indemnizația suportată de stat este plafonată la minimul stabilit în Codul Muncii (75% din salariul de bază) și la cel mult 75% din salariul mediu brut pe economie. Asta nu exonerează angajatorul de la plata diferenței (acolo unde este cazul) dintre indemnizația suportată de stat și cea la care lucrătorul are dreptul. Mai precis, dacă există o diferență, atunci angajatorul o va suporta din propriul buget. Sintagma „poate acorda” este introdusă într-un mod nefericit în OUG-ul care reglementează acest aspect și cel mai probabil va fi motiv de conflict de muncă.
- Indemnizația de șomaj, pe perioada stării de urgență, poate fi achitată în cel mult 3 zile lucrătoare de la data primirii sumelor de către angajator. Asta nu înseamnă că angajatorul care are disponibilități financiare și este de bună-credință nu poate achita lucrătorilor indemnizația în ziua de salariu, conform contractului individual de muncă. Și aici sintagma „poate acorda” nu reprezintă o obligație, ci o facilitate acordată angajatorilor care nu au sume disponibile. Aici trebuie precizat și faptul că angajatorul nu se poate prevala de acea sintagmă dacă nu dovedește că lipsa fondurilor l-a împiedicat, în mod obiectiv, să plătească indemnizația conform contractului individual sau colectiv de muncă.
- Termenul maxim de 15 zile în care AJOFM-urile trebuie să achite angajatorilor indemnizațiile de șomaj tehnic sunt ZILE CALENDARISTICE. Conform Codului Civil, dacă se precizează „zile lucrătoare”, atunci discutăm de zile calendaristice. Discutăm de zile lucrătoare acolo unde legiuitorul a stabilit în concret acest lucru, adică la cele (cel mult) 3 zile lucrătoare pe care angajatorul le are la dispoziție să achite lucrătorilor indemnizația, de la data primirii sumelor de la buget.
- Cererile pentru indemnizațiile decontate de stat pentru șomaj tehnic se completează și se transmit din aplicația pusă la dispoziția angajatorilor pe platforma aici.gov . Data de la care curg cele 15 zile CALENDARISTICE este data primirii numărului de înregistrare. La calcul termenului, conform Codului Civil nu se va lua în calcul ziua depunerii și ziua în care se împlinește termenul, fiind un termen calculat pe zile.
- Angajatorul poate dispune oricând reînceperea lucrului și încetarea șomajului tehnic, cu înștiințarea prealabilă a lucrătorilor. În cadrul deciziei de suspendare a contractului de muncă din inițiativa angajatorului șomaj tehnic) se va preciza și termenul pe care lucrătorii îl au la dispoziție pentru a se prezenta la locul de muncă după înștiințarea primită din partea angajatorului. Pe toată durata șomajului tehnic lucrătorii se vor afla la dispoziția angajatorului numai pentru situația reluării activității.
- Pe perioada suspendării contractului de muncă nu vor fi prestate activități de către lucrători în interesul angajatorului sub nicio formă (voluntariat/pro bono/benevol), fiind incidente dispozițiile referitoare la munca nedeclarată. Suspendarea contractului de muncă presupune și suspendarea prestării activității, dar și suspendarea plății salariului. Salariul este înlocuit de indemnizația despre care am scris mai sus.
- Pe perioada suspendării contractului de muncă pot continua să existe alte drepturi sau obligații ale părților, dacă acestea au fost prevăzute în contractul individual sau colectiv de muncă, dar nu cele referitoare la prestarea muncii și plata salariului.
- Sporurile, cu excepția celui de vechime (dacă este inclus în salariul de bază), nu pot fi acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă (șomajului tehnic). În cazul suspendării contractului individual de muncă se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă, cu excepția situațiilor în care contractul individual de muncă încetează de drept.